duminică, 23 decembrie 2012

DE CE NU-MI VII? de M.Eminescu in cuvinte incrucisate






Suntem în cuvânt si-n toate /Floare de latinitate,/Sub un cer cu stele sudice!/De avem sau nu dreptate,/De avem sau nu drepate, Eminescu să ne judece!. ( Grigore Vieru )
ORIZONTAL : 1) Anotimp al speranţelor târzii, invocat de Eminescu, în versurile acestei poezii, care a apărut la 1 februarie 1887, în „Convorbiri literare” – Idee de bază într-o operă literară, cum ar fi dorinţa poetului de a-şi revedea iubita, ceea ce se reflectă şi în poezia din titlu. 2) În lumea… sunt femei / Cu ochi ce izvorăsc scântei – Iubita poetului este ... mândră decât orice stea–A hăuli.3) Zeu sumerian al Soarelui – Din Atât de fragedă:Te duci, ş'am înţeles prea bine / Să nu mă... de pasul tău, / Pierdută vecinic pentru mine, / Mireasa sufletului meu! –Din Despărţire:Din zare depărtată răsar' un stol de corbi, / Să 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei... 4)Căci tu… mereu / Viaţa sufletului meu.5) Poezia În liră-mi geme şi suspin-un...– Din Egipetul: Nilul mişc' a lui legendă şi oglinda-i galben - clară / Către marea liniştită ce înneacă al lui dor. / De-a lui maluri sunt... câmpii verzi şi ţări ferice.6) Din poezia Peste vârfuri: Peste vârfuri trece lună, / Codru-şi bate frunza lin,/ Dintre ramuri de... / Melancolic cornul sună– Din Scrisoarea III: De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti,/ Nu... de rând, el este Domnul Ţării-Româneşti (2 cuv.).7) Noimă!–Unitate Militară – Cută – Târzie toamnă e acum,/ Se scutur frunzele… drum. 8) Din Împărat şi proletar: A sute d'echipajuri, gândirea-i n'o înşală; / Poporul loc îi face tăcut şi... (pl.) – Din Epigonii: Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune, / Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune, / Lumina a vieţii voastre... de roze semănat. 9) Din Mortua est: Şi nu ştiu gândirea-mi în ce să o stâng: / Să... ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?… tu înseninezi mereu–Din Egipetul: Marea 'n fund clopote... care sună 'n orice noapte; / Nilu 'n fund grădine... , pomi cu mere de - aur coapte.10) Din Călin nebunul: Dar în mijlocul basmalei un... în loc rãmasã - / Un... care-l pierduse de mult tânãra mireasã – Aflat sub vraja amintirilor dulci, poetul exclamă: O, vino iar în al meu braţ, / Să te privesc cu mult… 11) Extremitate – Melancolic, precum poetul, care visează revenirea iubirii. 12) Editura Eminescu– Femei cu care cineva dansează.
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
 
2
 
 
3
 
 
4
 
 
5
 
 
6
 
 
 
7
 
 
 
8
 
9
 
 
10
 
 
11
 
12
 

VERTICAL:1) Dorinţa poetului este arzătoare: Să razim dulce capul meu / De sânul… , de sânul… ! Şi… sunt pustii / De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? 2) Din Scrisoarea III: Eu nu ţi-aş dori vr'odată să ajungi să ne cunoşti, / Nici ca Dunărea să 'nnece spumegând a tale... – Poezia Ce-ţi doresc eu ţie, dulce… 3)Ţi-aduci aminte cum pe-… / Când ne primblam prin văi şi lunci – Identic.4) Poezia Nu… -nţelegiSă razim dulce capul meu / De... tău, de... tău ! Într-o clipă! 5) Pielea obrazului – Din Luceafărul: Încă de... / Te cunoşteam pe tine, / Şi guraliv şi de nimic, / Te-ai potrivi cu mine Poezia… twam asi. 6) Autorul evocă trecutul romantic al celor doi îndrăgostiţi: Ţi-aduci… cum pe- atunci / Când ne primblam prin văi şi lunci, / Te ridicam de subsuori / De-atâtea ori, de-atâtea ori?– De vârstă fragedă, precum îndrăgostitul care suferă de dorul iubitei sale. 7) Poezia Sunt... la mijlocViaţa sufletului meu, / Mai mândră decât… stea. 8)De ce nu-... vii? – Redăm prima strofă a poeziei din titlu: Vezi, rândunelele se duc, / Se scutur frunzele de nuc, / S-aşează bruma peste vii - / De ce… vii, de ce… vii? (2 cuv.) DinSimboluri-magie: De când şed în... sat / Trei gude pe mine bat, / Nu bate ca una surã / Nu ştiu ce i-aş ţipa 'n gurã (pl.). 9)Siglă pentru Ontario Education Number Dida Drăgan – Acid ribonucleic.10) … toamnă e acum, / Se scutur frunzele pe drum – Porţie. 11) Mai mândră decât
orice stea, / … mea,… mea! (masc.) – Candid – Sere!12) De ce nu-mi... ?– Componente ale naturii, mereu prezente în poezia erotică a lui Eminescu, precum: toamna, rândunele, frunze, văi şi lunci etc.

Dicţionar: AUI, UTU, LIP, OEN, ARN.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU

Consultarea textului
Vezi, rândunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc,
S-aşează bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar în al meu braţ,
Să te privesc cu mult nesaţ,
Să razim dulce capul meu
De sânul tău, de sânul tău!

Ţi-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne primblam prin văi şi lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori?

 
  În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scântei...
Dar, oricât ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Căci tu înseninezi mereu
Viaţa sufletului meu,
Mai mândră decât orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Târzie toamnă e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Şi lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Poezia De ce nu-mi vii, de Mihai Eminescu, a apărut în revista „Convorbiri literare” din 1 februarie 1887. Este un cântec nostalgic despre iubirea trecută, evocată într-un decor autumnal. Odată cu vestejirea naturii şi scuturarea frunzelor pare că s-a stinsşi dragostea femeii. De la rememorarea plăcerii senzuale a întâlnirilor („Sărazim dulce capul meu, / De sânul tău, de sânul tău”) Eminescu trece, ca şi în alte poezii erotice, la valoarea morală şi ideală a iubirii. Femeia este îndrăgită nu numai: pentru frumuseţea fizică, sunt şi altele asemenea („În lumea asta sunt femei / Cu ochi ce isvorăsc scântei...”, ci, în special, pentru că numai ea îi „înseninează” - verb eminescian caracteristic - sufletul. 

Comparaţia iubitei cu o stea este de acum binecunoscută şi sesizantă pentru metafizica eresului la Eminescu, însemnând pe de o parte aspiraţia şi dorinţa purificată a îndrăgostitului, iar pe de alta altitudinea sufletească şi spirituală a iubitei. Spre deosebire de distanţarea trufaşă din Luceafărul sau imputarea metafizico-esteticădin Pe lângă plopii fără soţ, în poezia De ce nu-mi vii ca şi în Atât de fragedăbărbatul se situează la acelaşi nivel ontologic cu femeia pe care o adoră şi o idealizează, întrebarea chemare de la începutul şi sfârşitul textului. „De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?” este asemănătoare cu aceea din Atât defragedă..., traducând o stare de spirit comună, consacrarea aproape mistică a femeii şi regretul, neînsoţit de reproş după dragostea stinsă.

Fără a intra în amănunte specioase, pentru a constata numai ce valenţe multiple îmbracă iambul la Eminescu am să amintesc că şi De ce nu-mi vii este alcătuită din catrene iambice de câte patru picioare, rima fiind împerecheată (aabb).


Solutia careului: Cu maine zilele-ti adaogi



1
V
2
I
3
A
4
T
5
A
6
 
7
A
8
S
9
T
10
E
11
A
12
N
2
A
L
T
E
C
O
M
O
A
R
A
3
L
U
M
B
L
A
A
C
E
I
4
U
V
A
Z
I
A
T
A
N
5
R
I
P
A
P
U
N
E
S
T
6
I
E
R
I
A
N
U
C
O
E
7
T
E
Z
A
U
N
D
E
V
A
8
M
I
C
C
U
L
T
U
R
A
9
E
U
N
E
I
U
L
T
I
M
10
R
A
M
A
S
U
R
C
A
A
11
E
L
I
T
A
R
I
I
A
M
12
U
N
I
V
E
R
S
I
A
T
A







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu