DE CE NU-MI VII? de M.Eminescu in cuvinte incrucisate

Suntem în cuvânt si-n toate /Floare de latinitate,/Sub un cer cu stele sudice!/De avem sau nu dreptate,/De avem sau nu drepate, Eminescu să ne judece!. ( Grigore Vieru )
ORIZONTAL : 1) Anotimp al speranţelor târzii, invocat de Eminescu, în versurile acestei poezii, care a apărut la 1 februarie 1887, în „Convorbiri literare” – Idee de bază într-o operă literară, cum ar fi dorinţa poetului de a-şi revedea iubita, ceea ce se reflectă şi în poezia din titlu. 2) În lumea… sunt femei / Cu ochi ce izvorăsc scântei – Iubita poetului este ... mândră decât orice stea–A hăuli.3) Zeu sumerian al Soarelui – Din Atât de fragedă:Te duci, ş'am înţeles prea bine / Să nu mă... de pasul tău, / Pierdută vecinic pentru mine, / Mireasa sufletului meu! –Din Despărţire:Din zare depărtată răsar' un stol de corbi, / Să 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei... 4)Căci tu… mereu / Viaţa sufletului meu.5) Poezia În liră-mi geme şi suspin-un...– Din Egipetul: Nilul mişc' a lui legendă şi oglinda-i galben - clară / Către marea liniştită ce înneacă al lui dor. / De-a lui maluri sunt... câmpii verzi şi ţări ferice.6) Din poezia Peste vârfuri: Peste vârfuri trece lună, / Codru-şi bate frunza lin,/ Dintre ramuri de... / Melancolic cornul sună– Din Scrisoarea III: De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti,/ Nu... de rând, el este Domnul Ţării-Româneşti (2 cuv.).7) Noimă!–Unitate Militară – Cută – Târzie toamnă e acum,/ Se scutur frunzele… drum. 8) Din Împărat şi proletar: A sute d'echipajuri, gândirea-i n'o înşală; / Poporul loc îi face tăcut şi... (pl.) – Din Epigonii: Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune, / Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune, / Lumina a vieţii voastre... de roze semănat. 9) Din Mortua est: Şi nu ştiu gândirea-mi în ce să o stâng: / Să... ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?–… tu înseninezi mereu–Din Egipetul: Marea 'n fund clopote... care sună 'n orice noapte; / Nilu 'n fund grădine... , pomi cu mere de - aur coapte.10) Din Călin nebunul: Dar în mijlocul basmalei un... în loc rãmasã - / Un... care-l pierduse de mult tânãra mireasã – Aflat sub vraja amintirilor dulci, poetul exclamă: O, vino iar în al meu braţ, / Să te privesc cu mult… 11) Extremitate – Melancolic, precum poetul, care visează revenirea iubirii. 12) Editura Eminescu– Femei cu care cineva dansează.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL:1) Dorinţa poetului este arzătoare: Să razim dulce capul meu / De sânul… , de sânul… ! – Şi… sunt pustii / De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? 2) Din Scrisoarea III: Eu nu ţi-aş dori vr'odată să ajungi să ne cunoşti, / Nici ca Dunărea să 'nnece spumegând a tale... – Poezia Ce-ţi doresc eu ţie, dulce… 3)Ţi-aduci aminte cum pe-… / Când ne primblam prin văi şi lunci – Identic.4) Poezia Nu… -nţelegi– Să razim dulce capul meu / De... tău, de... tău ! – Într-o clipă! 5) Pielea obrazului – Din Luceafărul: Încă de... / Te cunoşteam pe tine, / Şi guraliv şi de nimic, / Te-ai potrivi cu mine – Poezia… twam asi. 6) Autorul evocă trecutul romantic al celor doi îndrăgostiţi: Ţi-aduci… cum pe- atunci / Când ne primblam prin văi şi lunci, / Te ridicam de subsuori / De-atâtea ori, de-atâtea ori?– De vârstă fragedă, precum îndrăgostitul care suferă de dorul iubitei sale. 7) Poezia Sunt... la mijloc– Viaţa sufletului meu, / Mai mândră decât… stea. 8)De ce nu-... vii? – Redăm prima strofă a poeziei din titlu: Vezi, rândunelele se duc, / Se scutur frunzele de nuc, / S-aşează bruma peste vii - / De ce… vii, de ce… vii? (2 cuv.) – DinSimboluri-magie: De când şed în... sat / Trei gude pe mine bat, / Nu bate ca una surã / Nu ştiu ce i-aş ţipa 'n gurã (pl.). 9)Siglă pentru Ontario Education Number– Dida Drăgan – Acid ribonucleic.10) … toamnă e acum, / Se scutur frunzele pe drum – Porţie. 11) Mai mândră decât

orice stea, / … mea,… mea! (masc.) – Candid – Sere!12) De ce nu-mi... ?– Componente ale naturii, mereu prezente în poezia erotică a lui Eminescu, precum: toamna, rândunele, frunze, văi şi lunci etc.

Dicţionar: AUI, UTU, LIP, OEN, ARN.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU

Consultarea textului

Vezi, rândunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-aşează bruma peste vii - De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braţ, Să te privesc cu mult nesaţ, Să razim dulce capul meu De sânul tău, de sânul tău! Ţi-aduci aminte cum pe-atunci Când ne primblam prin văi şi lunci, Te ridicam de subsuori De-atâtea ori, de-atâtea ori?

În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scântei... Dar, oricât ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Viaţa sufletului meu, Mai mândră decât orice stea, Iubita mea, iubita mea! Târzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum, Şi lanurile sunt pustii... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Poezia De ce nu-mi vii, de Mihai Eminescu, a apărut în revista „Convorbiri literare” din 1 februarie 1887. Este un cântec nostalgic despre iubirea trecută, evocată într-un decor autumnal. Odată cu vestejirea naturii şi scuturarea frunzelor pare că s-a stinsşi dragostea femeii. De la rememorarea plăcerii senzuale a întâlnirilor („Sărazim dulce capul meu, / De sânul tău, de sânul tău”) Eminescu trece, ca şi în alte poezii erotice, la valoarea morală şi ideală a iubirii. Femeia este îndrăgită nu numai: pentru frumuseţea fizică, sunt şi altele asemenea („În lumea asta sunt femei / Cu ochi ce isvorăsc scântei...”, ci, în special, pentru că numai ea îi „înseninează” - verb eminescian caracteristic - sufletul. 

Comparaţia iubitei cu o stea este de acum binecunoscută şi sesizantă pentru metafizica eresului la Eminescu, însemnând pe de o parte aspiraţia şi dorinţa purificată a îndrăgostitului, iar pe de alta altitudinea sufletească şi spirituală a iubitei. Spre deosebire de distanţarea trufaşă din Luceafărul sau imputarea metafizico-esteticădin Pe lângă plopii fără soţ, în poezia De ce nu-mi vii ca şi în Atât de fragedăbărbatul se situează la acelaşi nivel ontologic cu femeia pe care o adoră şi o idealizează, întrebarea chemare de la începutul şi sfârşitul textului. „De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?” este asemănătoare cu aceea din Atât defragedă..., traducând o stare de spirit comună, consacrarea aproape mistică a femeii şi regretul, neînsoţit de reproş după dragostea stinsă.

Fără a intra în amănunte specioase, pentru a constata numai ce valenţe multiple îmbracă iambul la Eminescu am să amintesc că şi De ce nu-mi vii este alcătuită din catrene iambice de câte patru picioare, rima fiind împerecheată (aabb).


Solutia careului: Cu maine zilele-ti adaogi

1 V	2 I	3 A	4 T	5 A	6	7 A	8 S	9 T	10 E	11 A	12 N
2 A	L	T	E		C	O	M	O	A	R	A
3 L		U	M	B	L	A		A	C	E	I
4 U	V		A	Z	I		A	T	A		N
5 R	I	P		A	P	U	N	E		S	T
6 I	E	R	I		A	N	U		C	O	E
7	T	E	Z	A		U	N	D	E	V	A
8 M	I	C		C	U	L	T	U	R	A
9 E		U	N	E	I		U	L	T	I	M
10 R	A	M	A	S		U	R	C	A		A
11 E	L		I	T	A	R	I	I		A	M
12 U	N	I	V	E	R	S		I	A	T	A